Cronica ieşeană (se întoarce...)

„ Ai grijă ce-ţi doreşti, că s-ar putea să ţi se întâmple...”. În urmă cu un an, impresionat de frumuseţea inegalabilă a Iaşului, trecând pe la Mitropolie - acasă la Sf. Cuvioasa Parascheva - mi-a trecut o dorinţă prin gând, aceea de a reveni pe aceste „uliţi”, poate chiar însoţit şi de apropiaţi. Aşa că, între două concursuri, „cineva de-acolo, de sus” mi-a îndeplinit dorinţa - am mai fost de două ori...

Cel de-al patrulea drum la Iaşi (din toată existenţa mea), a debutat la Oraviţa, de unde am „pescuit-o” pe Iasmina, adusă din Moldova-Nouă – „capătul celălalt” al „diagonalei” (evident, imaginară) ce uneşte două din „colţurile” României. Până la Reşiţa, printre vreo două melodii ale unor formaţii sârbeşti (muzica din timpul copilăriei mele), am urmat norii de ploaie (sau ei pe noi...). La municipiu, am „completat” cele două locuri disponibile ale maşinii mele cu Daniel şi Oana. Într-una din benzinăriile de la ieşirea spre Caransebeş am făcut "joncţiunea" cu maşina care aducea pe Raluca şi Monica. Echipa s-a întregit la Lugoj, unde ne aştepta Roxana.

Cine zicea că CFR-ul nu e punctual ? La ora scrisă pe bilet, trenul era „fix” pe peron. Ne-am despărţit încercând inevitabilele emoţii părinteşti şi nelipsitul  „Să fiţi cuminţi...!” De data aceasta, la îndemnul Roxanei (viitoarea şefă de la Regionala de Căi Ferate, nu peste mult timp - am mai scris în cronica trecută), am cumpărat bilete la cuşetă, aşadar, timp de 17 ore am avut timp şi de somn, dar şi de ceva matematică... „Admiratoarele Hannei Montana” mi-au propus un pariu: pentru fiecare premiu luat la concurs, eu îmi voi vopsi câte o unghie cu ojă de la fiecare (10 degete împărţit la 5 fete este egal cu... 2 degete vopsite - numai bine, măcar le voi vopsi simetric; în grup nu erau două cu aceeaşi culoare la ojă).

Printre funcţii surjective, câteva integrale şi vreo două seturi de „cruce”, ascultând „glasul roţilor de tren”, am ajuns în frumoasa gară a Ieşilor. Pe peron ne-a aşteptat domnul profesor de matematica de la Cotnari (cum of fi petrecut „Săptămâna altfel" pe acolo ?). De această dată am fost cazaţi în „buricul târgului” - la Colegiul de Artă „Octav Băncila”.

Nici acum nu ştim dacă noi am adus ploaia sau ea ne-a urmat... Cu ecusoanele în piept (la fel de mândri că pe ele scrie Caraş-Severin), am „pus o vorbă” la Sf. Parascheva pentru toţi cei care au nevoie de ajutor şi am pornit pe urmele lui Eminescu. Ca ofiţer (în rezervă) ce sunt (am făcut armata în urmă cu vreo 15 ani), am învăţat că, înainte de bătălie soldatul trebuie să mănânce pe săturate, aşa că am „dovedit” o porţie zdravănă de tochitură moldovinească cu murături (oare şi răzeşii făceau la fel ?)...

Ploaia ne urmărea, precum turcii pe Ştefan... „Bătălia” cu picăturile de ploaie avea să se dea după ce am văzut parcul Copou. Deşi ne-am luat uscător de păr, nu am mai avut loc de umbrele sau şapcă în multitudinea de bagaje, aşa că ne-am retras „strategic” (întocmai ca Ştefan la Daniil Sihastrul) într-un magazin, de unde ne-am „înarmat” cu umbrele. Uscătoarele de păr s-au dovedit utile, totuşi...

Seara am servit masa la cantina internatului, după care, noi, profesorii am fost la şedinţa tehnică de la „cartierul general” stabilit la Colegiu Tehnic „G. Asachi”. Am avut prilejul de a sta de vorbă cu venerabilul academician Radu Miron, un fost student al profesorului A. Haimovici, care ne-a povestit cu nostalgie şi mult umor întâmplări cu şi despre matematicieni.

A doua zi - concursul ! Emoţii inevitabilele, fiori, „eu nu mai ştiu nimic”, etc. Ne-am trezit devreme şi viteji precum răzeşii, nu am mai aşteptat ghidul care urma să ne ducă la locul celeilalte „bătălii”, matematice, de această dată. Ne-am urcat în tramvaiul 13 (ghinion) şi am ocolit o bună parte din Iaşi, deşi erau altele care ajungeau mai repede... Cu ajutorul unor doamne respectabile, am găsit Facultatea de TCM, locul în care se desfăşura cea de-a 16 ediţie a concursului, la cea de-a 100-a aniversare a naşterii lui A. Haimovici.

Timp de 4 ore, cei aproape 650 se participanţi au avut cu ce să se lupte... Subiectele au fost „frumoase”, jumătate din ele fiind de matematică aplicată. De remarcat este efortul organizatorilor care au „suportat”, alături de acest concurs încă două olimpiade concomitent. După ce au servit masa, concurenţii au fost invitaţi la un tur al oraşului, împreună cu ghizi de la o agenţie de turism... Fie ploaie, fie vânt, în Iaşi ai ce vedea (cele aproape 500 de poze făcute cu camerele de fotografiat nu pot surprinde chiar tot)... A urmat misiunea noastră - de a corecta. De această dată, am corectat la clasa a 9-a Servicii, împreună cu colegul meu din Braşov. Subiectele au fost nu prea uşoare, mai ales că mulţi dintre concurenţi au încercat "tradiţionala" inducţie, chiar dacă cei care au propus subiectele au oferit o soluţie „clasică”...

Seara, am înţeles superstiţia fetelor în legătură cu numărul 13 - ne-au despărţit puţine puncte de ultima menţiune (1 punct Monica, 1,5 puncte Mădălina). Graba, oboseala, stresul Bacalaureatului care nu e departe, tramvaiul 13... Noi să fim sănătoşi...! O nouă experienţă a fost trecută în „CV”-ul personal... Cel mai câştigat a fost „cronicarul”, care nu a mai fost nevoit să îşi vopsească unghiile.

Sâmbăta am petrecut-o în splendidul parc botanic din dealul Copoului, la Bojdeuca lui Creangă şi la „shopping”. Cu bagajele „obeze”  ne-am urcat în tren, bucurându-ne că am fost primii, măcar în ordinea sosirii la concurs, ultimii care au plecat din Iaşi şi că ne-am situat pe un loc „de mijloc” în concurs.

Am fost, precum Chiriţa din „provincie” la Iaşi: Monica Epure şi Mădălina Goian de la Liceul Teoretic "General Dragalina" din Oraviţa, Oana Roşu de la Liceul Teoretic „Tata Oancea" din Bocşa, Roxana Margan de la Liceul Teoretic "Traian Doda" din Caransebeş, Iasmina Ilievici de la Grup Şcolar Industrial din Moldova Nouă şi Daniel Guia de la Colegiul Naţional „Traian Lalescu” din Reşiţa. În rolul „cronicarului” - subsemnatul.